Conceputπ ca o mπnπstire fortificatπ - ║i necropolπ εn acela║i timp û Sucevi■a a fost εnπl■atπ dupπ moartea lui ¬tefan cel Mare (1591) de cπtre Gheorghe Movilπ, mitropolit de Rπdπu■i, ║i de fra■ii lui Ieremia Movilπ, domnitor al Moldovei.
De mari propor■ii (100 m x 104 m), biserica se εnal■π εn mijlocul unei incinte fortificate de formπ dreptunghiularπ, cu turnuri de apπrare la cele patru col■uri. Zidurile incintei sunt construite din blocuri mari de piatrπ. Turnul-clopotni■π, de formπ dreptunghiularπ, este situat εn partea nord-vesticπ a bisericii; este cel mai puternic din cele patru turnuri.
Arhitectura bisericii este specificπ Moldovei secolului al XVI-lea: plan triconc, pridvor εnchis ║i clopotni■π deasupra navei.
Compusπ dintr-un vast pronaos cu douπ cupole, o criptπ (ägropni■πö) micπ cu o scarπ εn formπ de melc ║i un naos cu o cupolπ mare sus■inutπ de douπ arcade, biserica este prevπzutπ cu douπ intrπri laterale. Interiorul, bine luminat de ferestrele mari, εnconjurate de ornamente gotice, pune εn valoare bogata paletπ de culori εn care predominπ nuan■ele de verde, ro║u ║i auriu. Pπstrate εn bunπ stare, frescele au fost executate de Ioan Zugravul ║i fratele lui, Sofronie din Suceava, dupπ modelul miniaturilor, εn care predominπ spiritul narativ al scenelor religioase. Tabloul votiv, reprezentΓnd-o pe doamna Elisabeta, so■ia voievodului Ieremia ║i copiii ei se aflπ εn dreapta navei. Dintre frescele exterioare men■ionπm äAcatistul Maicii Domnuluiö de pe fa■ada meridionalπ, äRugπciunea tuturor sfin■ilorö (absida), äScara SfΓntului Ioanö (nord) ║i äArborele lui Ieseuö, äFriza filozofilorö (sud). Muzeul mπnπstirii adπposte║te obiecte care au apar■inut familiei Movilπ.
